Metoda de testare a rezistenței izolației:
Aplicați o tensiune DC (de obicei 500V sau 1000V) cablului și măsurați rezistența de izolație a acestuia. Dacă rezistența de izolație este sub valoarea standard (de exemplu, 0,5MΩ), aceasta indică un risc de scurgere. Această metodă este potrivită pentru ecranarea inițială a cablurilor de -joasă tensiune, dar nu poate identifica punctul de scurgere.
Metoda de detectare a curentului de scurgere:
Utilizați o clemă de măsură sau un detector de curent de scurgere dedicat pentru a fixa mantaua cablului sau firul de împământare și măsurați curentul de scurgere. Dacă curentul depășește un prag de siguranță (de exemplu, 30mA), este necesară o investigație suplimentară. Această metodă este potrivită pentru monitorizarea dinamică, dar necesită atenție la interferența mediului (de exemplu, câmpurile electromagnetice).
Metoda de detectare a descărcării parțiale:
Utilizați un senzor de-frecvență înaltă pentru a capta semnale de descărcare parțială în stratul de izolație al cablului pentru a localiza punctul de scurgere. Această metodă este foarte precisă, dar costul echipamentului este ridicat, ceea ce o face potrivită pentru inspecția-aprofundată a cablurilor de-înaltă tensiune sau a echipamentelor critice.
Metoda de detectare a imaginii termice în infraroșu:
Utilizați o cameră termică cu infraroșu pentru a scana suprafața cablului și a localiza punctul de scurgere prin anomalii de temperatură. Această metodă nu necesită întrerupere de curent și este potrivită pentru detectarea în timp real, dar trebuie combinată cu alte metode pentru a confirma natura scurgerii.
